Nu tuturor le place mancarea chinezeasca, de obicei, nu le place celor care nu au incercat-o. Asa se intampla atunci cand intervin prejudecatiile. Asa gandeam si eu pana sa descopar gustul fenomenal pe care il are in complexitatea ei bucataria chinezeasca. Stiu ca exista multe legende despre diverse retete nu tocmai pe placul nostru, al europenilor, unele adevarate, altele mai putin, dar trebuie sa recunosc faptul ca mancarea chinezeasca m-a atras intotdeauna,

insa nu am avut oportunitatea de a gusta si mi-a lipsit curajul de a gati personal o reteta, pana acum cand am citit pe site-ul care face din mancare o arta si anume, o reteta care mi-a lasat “gura apa” si am spus ca trebuie neaparat sa o incerc. Nu a fost greu sa fac acest pas pentru ca a trebui sa gatesc carnea mea preferata si anume carnea de vita. Reteta in cauza poarta numele de “Vita Gan Bian” si desi am gasit variante diferite am ales sa o fac pe cea prezentata in categoria de retete chinezesti in site-ul mai sus mentionat pentru ca am vrut sa-mi iasa cat mai aproape ca cea din poza. Am eu un “fix” ca atunci cand prepar o reteta luata de pe net (adica in 90% din cazuri) sa incerc ca rezultatul final sa arate cat mai aproape de cel din poza (mai ales daca pozele sunt reale si exemplifica in etape modul de preparare).

Ingredientele necesare nu sunt deloc necunoscute, singurele de care nu auzisem pana in momentul prepararii sunt sosul de soia negru si otetul de orez (pe acesta l-am gasit destul de greu). In rest se pune cum era si normal, carne de vita, un morcov, ceapa verde, ardei iute, amidon alimentar, zahar, sare si piper.

Pentru ca durata de preparare este una destul de mare datorita carnii de vita care se face mai greu am decis sa ma apuc de reteta cu 2 ore mai devreme fata de ora cand servesc cina (de obicei e ora 19.00). Am urmat instructiunile si sfaturile bucatarului, iar cu 15 minute inainte de ora programata eram gata cu cina. E drept nu mi-a iesit exact ca in poza, dar aproximez undeva la o nota de 8 din 10 (pacat ca nu am o camera foto sa faca si poze, nu ca m-as fi priceput prea mult).

Ce pot sa spun dupa aceasta mica incursiune in bucataria chinezeasca este faptul ca voi incerca cu siguranta si alte retete pe viitor, poate si ceva mai neobisnuit pentru ca mi s-a deschis apetitul.