Dorința omului de a trăi cât mai mult și de a avea o stare bună de sănătate, reprezintă cea mai puternică aspirație a existenței lui. Acest lucru constituie o realitate care datează încă de la începuturile apariției speței umane. Pe măsură ce civilizațiile s-au împletit cu trecerea timpului, gândirea omenească a fost din ce în ce mai mult preocupată de găsirea unor soluții practice pentru mărirea longevității active. Având în vedere că în zilele noastre munca la birou este una din cele mai populare, efortul fizic a devenit esențian în societate, însă acest lucru era valabil și pentru popoarele vechi.
Ce spun istoricii despre mișcare?
Încă din antichitate, Hippocrate, a considerat că pentru menținerea și consolidarea stării de sănătate, unul dintre cele mai bune remendii îl constituie practicarea sistematică a exercițiilor fizice. El susținea că : “cei obișnuiți să facă eforturi zilnice, chiar de sunt slabi și bătrâni, le suportă mai bine decât cei puternici și tineri, care nu sunt antrenați la acestea”.
Tot în acest sens, celebrul medic al orientului, Avicenna, afirmă că “practicarea de exerciții fizice nu mai necesită recurgerea la medicamente”. De atunci și până în prezent, interesul pentru desfășurarea unui stil de viață cât mai activ din punct de vedere fizic, a fost subiectul unor numeroase studii medicale, a căror concluzie a fost că, pe această cale, se poate menține și îmbunătății starea de sănătate a populației.
Inima si efortul fizic
Un rol hotărâtor în obținerea unei longevități cât mai marcante îl are buna funcționare a unor organe și sisteme, esențiale pentru organismul uman. În afara sistemului nervos și endocrin, aparatului cardiovascular îi revine sarcina principală în menținerea viabilității organismului. Acest lucru se datorează faptului că viața este condiționată de prezența unui aport nutritiv adecvat și permanent către țesuturi și organe și de eliminarea produșilor toxici din organism. Procesele amintite nu se pot realiza decât în condițiile în care sistemul circulator sangvin este capabil să asigure în permanență cantitatea de sânge necesară celulelor aflate în plină activitate.
Mișcarea perpetuă a sângelui prin vase se realizează însă prin activitatea ritmică și susținută a inimii. S-a observat faptul că un rol deosebit de important în modelarea activității sistemului circulator îl are efortul fizic. Influența lui asupra cordului este variabila, depinzând de starea de sănătate a inimii și a vaselor sangvine. în general, când la nivelul acestora există deja fenomene degenerative, ireversibile, avansate, utiliziarea mișcării fizice ca mijloc de ameliorare a stării de sănătate devine prudentă, iar uneori în cazuri severe, chiar periculoasă.
În mod foarte plastic scriitorul român D. Botez a făcut referire la aceasta, prin următoarea remarcă: “ce tragic și inutil e regretul intelectualului sedentar și comod, când la o anumită vârstă începe a simți scleroza și când, voind să recupereze timpul ireversibil, încearcă prea târziu să practice cât de cât sport.” În același sens, am putea interpreta și celebra reflexie a lui N. Iorga, care spunea: “pierzi în viață ani și la moarte cerșești o clipă.” Din aceste considerente, practicarea susținută a exercițiilor fizice trebuie să fie o condiție a desfășurării vieții noastre cotidiene. Amânarea pe mai târziu a inestimabilelor efecte benefice ale sportului, poate reprezenta o intarzaiere, uneori irecuperabilă, pentru însăși existența noastră.
În condițiile în care starea aparatului cardiovascular nu este serios deteriorată, exercițiul fizic poate constitui un remediu deosebit de eficace în ameliorarea și consolidarea sănătății cardiovasculare. “Omul are vârsta arterelor sale” afirmă T. Sydenham, vrând prin aceasta să sublinieze importanța fenomenelor degenerative vasculare în aprecierea vârstei biologice. Exercițiile fizice sistematice reprezintă modalități ideale, la îndemâna oricui, pentru a preveni fenomenele de îmbătrânire arterială și nu numai.
S-a observat că practicanții consecvenți ai diferitelor activități fizice (sportive sau meserii), care implică depunerea unui volum crescut de muncă fizică, au în general o stare de sănătate cardiovasculară mai bună decât persoanele sedentare. Acest lucru se datorează în mare parte efectelor protectoare pe care le are efortul fizic asupra peretelui vascular.
Sportul sau activitatea fizică efectuată susținută, în medie, timp de 9 luni pe an, are următoarele consecințe benefice asupra aparatului cardiovascular: scade volumul de muncă al inimii și îi îmbunătățește metabolismul energetic; stimulează dezvoltarea circulației colaterale la nivelul arterelor coronare sclerozate, favorizând în acest fel hrănirea fără deficiențe a mușchiului cardiac; îmbunătățește performanțele contractile ale inimii; reduce gradul de arteroscleroză de la nivelul arterelor periferice, împiedicând totodată avansarea galopantă a acestui proces degenerativ vascular; reduce necesarul de medicamente folosite în terapia cardiovasculară; mărește gradul de independență în mișcare și sporește dorința de viață a persoanei în cauză.
Efortul fizic la o vârstă tânără
Cu cât efortul fizic se începe de la o vârstă mai tânără și în mod susținut, cu atât performanțele biologice ale întregului organism în special ale inimii și sistemului arterial, sunt de mai lungă durată. Chiar în condițiile în care exercițiile fizice se practică în mod dirijat, la o vârstă mai înaintată, beneficiile sunt cu mult mai mari decât dacă am renunța complet la mișcare.
Cel mai la îndemână, convenabil și ușor de practicat mijloc de activitate fizică îl reprezintă mersul pe jos precum și joggingul. În ceea ce privește mersul pe jos, se pare că parcurgerea unor distanțe variabile, timp de 30-45 minute pe zi, în ritm vioi, reprezintă necesarul minim pentru asigurarea unei protecții biologice cardiovasculare. Acest efort nu trebuie efectuat dintr-o data, ci treptat, pe mai multe etape.
În condițiile în care solicitarea fizică a organismului este mai pregnantă, beneficiile de care acesta se bucură din punct de vedere al stării de sănătate, sunt cu mult mai importante. Este deja cunoscut faptul că persoanele longevive, cu o stare aproape nealterată a aparatului cardiovascular, au desfășurat de-a lungul vieții lor efort fizic aproape zilnic. De asemenea, practicarea în timpul liber a diverselor exerciții fizice constituie o metodă eficientă, cu un rol tonifiant general și de refacere a echilibrului interior.